Inca de la primii oameni, nevoia de supravietuire a insemnat punerea in primul plan a intereselor personale. Nevoia de mancare, nevoia de apa, nevoile primare. Dar omul nu a putut niciodata sa faca totul de unul singur. In plus nici perpetuarea speciei nu poate fi facuta de unul singur. Asa a aparut nevoia de convietuire.
Aceasta era interesata, in vederea unor beneficii directe, sau dezinteresata in vederea unor beneficii viitoare, cum ar fi cresterea noii generatii in siguranta.
Spre deosebire de alte animale, noua generatie nu poate fi abandonata dupa un scurt timp de la nastere, ceea ce inseamna ca oamenii au devenit fiinte sociale.
Vazand ca viata este grea, oamenii au inceput sa se asocieze nu numai in familii ci chiar si cu indivizi izgnoniti din alte familii sau chiar cu alte grupuri, cu interese comune.
Aceasta coexistenta a dus la aparitia si la dezvoltarea increderii. Cum sa vanezi si sa lasi mancarea cu alti oameni necunoscuti iar tu sa pleci iar la vanat, a doua zi?
Sursa: CC0 - Pixabay
Cultivarea increderii
Increderea era unitatea de baza in orice comunitate. Generatiile noi primeau informatii despre aceasta incredere. Orice lipsa de incredere putea duce la sfarsirea liniei genealogice. Prin timpul petrecut impreuna se cultiva aceasta incredere, prin ridicarea in slavi a capeteniilor, prin povestile de lupta si prin desenele din pesteri.
Dar aceasta incredere era recompensata prin alte beneficii oferite de grup, pe care individul nu le putea avea de unul singur. Cum ar fi cresterea copiilor cat timp indivizii puteau fi vanatori-culegatori in timpul zilei, cat timp indivizii puteau prelucra materiale si unelte. Acest lucru a dus la specializarea individuala.
In timp, aceasta incredere a fost transmisa noilor generatii ca ceva de baza, implicit, un adevar. Aparitia banilor de hartie a insemnat o noua revolutie in domeniul increderii. Spre deosebire de banii de argint sau moneda ce avea o valoare prin sine, bancnotele au insemnat o noua evolutie a increderii. Practic bancherul garanta cu reputatia lui faptul ca avea o obligatie fata de respectiva persoana, prin acea bancnota.
Cu cat societatea a avansat, cu atat mai mult a avansat si logica sustinerii interesului de grup, chiar daca intelegerea conceptelor grupului nu mai era asa de simplu de inteles. In timp, abstractizarea acestui interes de grup a facut imposibila estimarea exacta a gradului de beneficiu din urma sustinerii interesului de grup.
Interesul de grup urmareste binele intregului grup, nu doar din dorinta simpla de a face ceva corect sau inaltator, dar un grup puternic permite o specializare mai buna a indivizilor, protectie de orice fel, mai ales sociala si raspandirea valorilor (educatie si civism). Apartenenta la un grup si sustinerea acestuia va aduce pe termen lung beneficii mai mari tuturor membrilor. Este insusi mecanismul prin care au fost formate tarile lumii, acolo unde interesul de grup a fost mai bine explicat si mai bine inteles de membri, cresterea a fost mai mare. Acolo unde au predominat cei fara abilitatea de a explica si de a intelege de ce interesul de grup este un lucru bun, nu s-a putut mentine dezvoltarea, ba chiar a existat un regres.
Pe Steem noi decidem ce fel de comunitate suntem!
Pierderea increderii
Astfel au aparut si cei care vor sa profite de pe urma grupului din care fac parte, dar ale caror actiuni sunt centrate in jurul interesului personal. Cei care profita, cei care nu sunt toleranti si care considera ca urmarea interesului personal este indreptatita. Celor care li se cuvine tot si care isi iau singuri lucrurile care cred ca li se cuvin. Cei care considera ca nu au ce invata din comunitate si nici ei nu vor sa invete pe ceilalti decat cum sa isi dezvolte interesul personal.
In zilele noastre astfel de oameni sunt cei care nu stiu sa intretina mediul din jurul lor, cei care nu dau doi bani pe civilizatie, cei care isi scuza actiunile prin intrebarea retorica si ironica: "Ce face comunitatea pentru mine?" si afirmatia "Eu ma descurc de unul singur, sunt destept".
Din fericire pentru noi, astfel de indivizi nu se bucura decat pe termen scurt, pentru ca ulterior sa piarda beneficiile dar si apartenenta grupului, prin pierderea increderii membrilor ei.
Totul se face organic, sedimentarea persoanelor si ulterior excluderea lor din grup se invata inca din grupurile de copii de sub 4 ani, in timpul jocurilor, dovada ca nu procesele cognitive complexe se ocupa de acest lucru ci firea umana de baza.
Deci, cand nu sunteti siguri ce face comunitatea pentru voi, cereti detalii, dar fiti pregatiti sa va insusiti valorile bune si utile ale comunitatii, incercati sa contribuiti daca vi se pare ca ceva nu merge bine, folositi un limbaj adecvat si sa incercati sa fiti diplomati. Intre libertate de exprimare si hartuire nu este o limita clara, iar discutiile jignitoare duc la regresul increderii tuturor in comunitate.
